Articole, informatii utile

Tatal – o parte esentiala din puzzle-ul familiei

In ultimii 20 de ani, s-a observat o crestere a gradului de implicare a tatalui in educatia copiilor. Desi, paradoxal, timpul petrecut in familie este din ce in ce mai scurt, taticii au invatat ca, putinul timp petrecut cu cei mici, are o recompensa fantastica pe termen lung.

Mostenirile educationale ale fiecarui parinte isi pun amprenta asupra personalitatii fiecaruia. Acestea, vrand nevrand, se transmit mai departe copiilor nostri. Desi, fiecare parinte incearca sa invete din greselile resimtite in copilaria sa, sunt momente cand acestea se intampla inevitabil. Astfel, tatal, cu toata mostenirea educationala in spate de la propria familie, incearca sa isi regandeasca aspectele copilariei prin prisma propriului copil. In tot acest proces psihologic de regandire a unor modele comportamentale dobandite, el pune amprenta asupra viitorului adult ce isi poarta germenele in micul ingeras de acum. In tot acest schimb de experiente la nivel de educatie, rolul tatalui este unul fundamental.

Cercetatorii au concluzionat ca taticii care sunt prezenti mai mult timp in cadrul familiei au copii cu un grad de dezvoltare mult mai mare, mult mai responsabili si mai abili verbal. Acest fapt deriva din structura nativa a barbatului de a fi mai ferm in anumite situatii, cand mama este coplesita de emotie. Aici, rolul tatalui este important in a asigura fermitatea deciziilor. Fiecare incearca sa ofere si sa umple spatiul gol pe care l-a avut in copilaria sa. Insa, astazi, cand copii nostri sunt expusi la o explozie informationala si la o sumedenie de produse pentru ei, parintele trebuie sa stabileasca o limita. Aici, prezenta tatalui este binevenita in a asigura disciplina. E desigur o lupta cu tentatia, dar cu mari beneficii in timp, ajutand la construirea unor copii fericiti, sanatosi si cooperativi.

Figura tatalui in peisajul familiei este o parte esentiala dintr-un puzzle care se formeaza in mintea unui copil. Lipsa acestei parti importante creeaza in sufletul celui mic o lacuna majora de dezvoltare psihica. De aceea, prezenta tatalui asigura pilonul pe care anumite trasaturi de caracter ale celui mic trebuie sa se sprijine. Si aici, vorbim de increderea in sine, de capacitatea organizatorica, de posibilitatea de a relationa cat mai mult cu cei din jur si gasirea unui sprijin puternic. Sigur ca toate acestea pot fi gasite si prin modelul matern, insa aceasta latura tinteste mai mult catre alte aspecte ale personalitatii, precum trairea emotiei, spiritul de organizare si perfectare, perseverenta si abilitati cognitive subtile.

Atunci cand intr-o familie, sarcinile sunt bine impartite, aceste doua modele educationale tind sa se imbine armonios si sa inchege acel puzzle de care vorbeam. Astfel, rolul tatalui nu poate fi raportat doar la cresterea copilului, ci si la implicarea totala in familie, alaturi de mama. Figura tatalui inspira o cu totul alta atitudine fata de cea a mamei – ea nu trebuie sa lipseasca din ratia zilnica de fericire a copilului. Linia comuna a celor doua tipologii de caracter asigura copilului doza sa de echilibru.


Andra Oprea
Editorialist revista gratuita pentru parinti KIDS SHOP
www.kids-shop.ro

Recomandati aceasta pagina: